2

Legendele istorice ale lui Bolintineanu transforma epicul in discurs poetic si traduc idealul national in formule memorabile ale idealului cavaleresc.Versurile patriotice sunt un raspuns la chemarea contemporanilor, gest eroic nesustinut, din pacate, intotdeauna de poeticitate. Istoria romanilor isi pierde statutul de pretext literar, fiind mobilizatorul energiilor nationale.Anul aparitiei: 2010Nr. pagini: 150

Exista la Cehov, e adevarat, multa luciditate si chiar multa cruzime, dar mai exista – si cat de ciudat, cat de greu de inteles e acest lucru, cum sa le ,, asamblam”, nu-i asa ?! – si multa intelegere, multa tandrete, multa caldura umana.

Originalitatea lui incontestabila, indrazneala conceptiilor si atitudinii lui, farmecul cantecului sau cand jubiland de bucurie, cand dulce si melancholic, forta si fecunditatea imaginatiei sale, armonia savanta a lirii pe care o instruna, nenumaratele-I initiative poetice care si-au gasit atatia imitatori si continuatori, toate acestea fac din Macedonski unul din cei mai mari poeti ai literaturii romane.Tudor VianuAnul aparitiei: 2008Nr. pagini: 171Pentru a vedea fragmente din carte dati click ...

A ramas Mara, saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc.Nu-i vorba, Barzovanu, raposatul, era, cand a fost, mai mult carpaci decat cizmar si sedea mai bucuros la birt decat acasa; tot le-au mai ramas insa copiilor vreo doua sute de pruni pe lunca Murasului, viuta din dealul despre Paulis si casa, pe care muma lor o capatase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeata, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Mur...

Acest roman al lui Mircea Eliade a fost traditional interpretat ca o povestire fantastica in care batranul Farama renvie tot felul de mituri romanesti, intr-un décor fals modern ( adica prin anii cincizeci comunisti), ca un fel de simbolistica revansa a acelui fond ancestral pe care comunistii, in acei ani, il denigrau. Fantasticul, cu alte cuvinte, se vadeste mai puternice decat realul, iar Eliade, etunci exilat in Occident, reuseste sa-si mentina solidaritatea cu spiritualitatea romanea...

“Cand te vezi aici, intai te incearca un fel de neastampar o dulce liniste, parc-ai fi gata sa zbori. E in cuprins ceva asa de maret si de sarbatoresc, ca uiti deodata si osteneala, si foame, si sete, si nu te mai induri sa stai jos – privesti uimit in toate partile, respire din adanc aerul acesta proaspat, rocoros, ce pare sa miroase-n zapada..”Romania pitoreascaAnul publicarii: 2008Pagini: 157